Rupicapra Team cu echipa de fete( Saci, Julcsi, Bobe si Gyongyike) si baieti ( Veze, Alex, Csongi si Zoli) stafeta, respectiv individual masculin (#LenardDenes 😊 )
Dupa cum spunea Barabasi Albert Laszlo, un cunoscut fizician, in cartea lui despre succes, daca esti suficient de bun in ceea ce faci si esti aprope de top, trebuie doar sa fii perseverent si rabdator ca sa ajungi numarul 1.😉
De ceva vreme (1,2 ani) simt ca in club (Rupicapra Team) incep sa se nasca asocieri intre membri care pot sa obtina rezultate cu adevarat valoroase si sa sjunga pe podium la concursurile de alergare montana si trail.
Sa faci parte sau sa alcatuiesti o echipa nu este deloc usor. Este mult mai simplu si implica semnificativ mai putina responsabilitate sa participi individual la competitii. Sa nu depinzi de nimeni sau sa nu ai nicio responsabilitate doar fata de tine.Pe mine insa m-a pasionat intotdeauna sportul in echipa. M-a motivat si m-a ambitionat faptul ca trebuie sa dau tot ce este mai bun in mine pentru a servi interesele echipei. M-au dezvoltat mult si am crescut mult invatand din momentele in care am fost nevoit sa pun la o parte interesele si ambitiile proprii, pentru a servi echipa. De mic copil am practicat sportul in echipa, handbalul, fotbalul si alpinismul sunt doar cateva exemple. Simplul fapt de a ma integra intr-o echipa, a de a avea suficienta empatie si toleranta fata de coechipieri a fost mereu o provocare adevarata si o motivatie imensa, Tin minte ca in copilarie am avut nevoie de doi ani sa ajung in sfarsit in echipa scolii la fotbal. Cand am reusit a fost o satisfactie imensa chiar daca abia atunci a urmat cea mai grea perioada, cea de integrare in echipa.
Ma bucur nespus de mult ca incepem sa formam echipe cat mai de succes in cadrul Rupicapra Team, iar rezultatele incep sa apara (Propark Adventure 2018 locul trei open, Marathon 7500/20019 loc trei open si Mures 24/2019 locul intai open)iar oamenii incep sa se mulelze din ce in ce mai frumos unul dupa celalalt.
La Mures 24 echipa a functionat perfect. 4 oameni s-au sincronizat cu totul timp de 24 de ore, iar rezultatul a fost unul de exceptie: locul intai la general pe echipe. Am facut parte din aceasta echipa care s-a structurat ideal. Veze, capitanul nostru, cu cea mai mare experienta in alergarea de anduranta, Csongor, un om pe a carui perseverenta si seriozitate poti conta oricand, Alex, un alergator de cursa lunga in crestere si foarte ambitios si in final eu, care sunt motivat la maxim si dau totul cand pot sa fac parte dintr-o ecipa indiferent de ce ramura sportiva este vorba. Au fost 24 ore foarte intense. Cu toate ca am avut 3 ore de respiro intre schimburi, ele treceau foarte repede. Am avut un adversar puternic in lupta pentru locul 1 astfel ca, daca nu alergam, atunci procedam dupa protocolul stabilit inainte de concurs (1 ora de revenire dupa alergare si doua de pregatiri pentru urmatoarea alergare: dus, stratching, hidratare, mancat, calcule si observarea adversarului, echipare si incalzire), protocol care a fost foarte strict controlat de capitanul nostru Veze. 😊
Primele ture, inca la lumina zilei si cu zambetul pe buze. 😊 In total am alergat sapte ture a cate 10.5 km fiecare cu exceptia lui Veze, el a mers 8. Ultima tura cea a 26-a am alergat-o impreuna toata echipa si am trecut linia de sosire tinandu-ne de mana 😊 Cu cele 26 de ture am stabilit noul record al competitiei, cel vechi fiind de 25.
Schimbul de stafeta cu Veze. Il asteptam mereu cu sufletul la gura. Stiam ca in tura mea alearga veriga slaba al adversarului nostru asa ca, am incercat sa fiu cat se poate de rapid sa cresc mult diferenta de timp intre echipele noastre. Colegii mei au avut o sarcina mai grea, deoarece adversarii au fost cam la nivelul lor, ba chiar in tura lui Csongor era un atlet care era mult deasupra noastra. Csongor a alergat insa foarte constant si astfel a reusit sa-l invinga in ultimele ture.
Goana in noapte cu lupul pe urmele mele 😋
Trecem impreuna linia de sosire in aplauzele organizatorilor :)
Pe cea mai inalta treapta a podiumului. Sarbatorim alaturi de colegele noastre care au ajuns a patra "echipa de baieti", depasind si echipele de mixt.
Diploma si medalia
M-am simtit in siguranta si foarte motivat in aceasta echipa. Am dat totul si rasplata a fost una care m-a emotionat mult: un loc pe cea mai inalta treapta a podiumului. Ultima data m-am simtit asa acum multi ani (20 🙈)cand am castigat campionatul regional de handbal. Va multumesc din suflet baieti si vreau sa inchei amintind si prestatia colegelor noastre a caror indarjire m-a emotionat la maxim.
